Publicatu : 15 janvier 2007

Grammatica

Grammatica

Ogettivu :
- Passà da a struttura « Tamantu + Nome (a/e/i/u) » à una struttura « Nome+ criscitivu (one) » ;
- Sapè aduprà e duie struttture

Sbuccinera :

Tappa 1 :
U maestru ripiglia u mumentu di a fola cù u cuntrastu trà u lupu travestutu in mammone è Cappuccinella Rossa. Face ritruvà à i zitelli e frase di u cuntrastu mimurizatu cù una seria di dumande .
- Chì face Cappuccinella Rossa quand’ella ghjunghje inde a mammone ?
- Chì attitutine hà a zitella ?
- Perchè chì hè stunata ?
- Chì dice chì mostra ch’ella hè stunata ?

I zitelli rinvestiscenu a struttura « Tamantu + Nome ». Serà attente u maestru à l’accordu di l’agettivu « Tamantu » in genaru è in numaru (da vede a lezziò di gramatica prevista à u ciculu 2).

Tappa 2 :
U maestru face circà à i zitelli è dì l’altra struttura schiamativa aduprata inde u cuntrastu, vale à dì « Chì + Nome + criscitivu ».
Prupone u maestru è duie strutture : « Tamanti denti ! » è « Chì dentoni ! ».
Dumanda à i zitelli di spiecà qualesse sò e trasfurmazione per passà da l’una à l’altra.
Ripiglià dinù cù un altru esempiu.

Tappa 3 :
Si pruponenu dopu esercizii strutturali à bocca :

- 1. U maestru dà un nome è dumanda à i zitelli di dì u gruppu numinale schiamativu furmatu cù l’agettivu « tamantu » è u nome prupostu. Li dumanda d’esse attenti à l’accordu.

Esempiu : « Bocca  Tamanta bocca ! » Nomi pruposti : nasu / ochji / capu / ghjambe / capelli / dite / pedi / bracce / arechje / denti / labre / casa / strada / furesta / finestra / porta / bichjeri / libru / trisore / vitture / arburu / sumere / ghjattu / scarpu / sedia / tavulinu / lettu /...

Una volta compiu st’eserciziu si scrivenu à u tavulone e quattru forme ottenute :
Una casa  Tamanta casa !
E case  Tamante case !
Un capu  Tamantu capu !
I capi  Tamanti capi !

2. U maestru dà dinò nomi ma dumanda avà per ogni nome prupostu d’aghjunghjeli u suffissu « one » po di dì u gruppu numinale schiamativu « chì + N+ one ». Esempii dati da u maestru :
«  Un Nasu / Un nasone ! / Chì nasone ! »
« Una casa / Un casone / Chì casone ! »
Prima di principià l’eserciziu, u maestru face rimarcà chì , di regula, i nomi feminili diventanu maschili quand’ellu li s’aghjunghje u suffissu « one »

Nomi pruposti : _ un capu /un pede/una camisgia /un dente /una sedia / un libru / una vittura /una furesta / un biscottu / un ghjattu /un animale / una finestra / un acellu / un piattu /una strada / una casa/ un arburu / un cappellu /una ghjallina / un spurtellu/ una pignatta/ una frittella / una volpe/ una valisgia / una festa/ un bichjeru / una furcina/ una famiglia / un ochju / una zappa / una frissoghja

U maestru ripiglia à u tavulone dui o trè esempii di manera à fà memurizà u scambiamentu maschile-feminile, l’urtugraffia di a parolla « chì » è insiste nant’à a presenza di u puntu schiamativu. Un capu  un capone  Chì capone ! Una casa  un casone  Chì casone !

Rimarca : A i zitelli li si pò fà rimarcà chì, per certi nomi, quand’ellu s’aghjusta u suffissu « one », si face a svucalatura. Uni pochi di sti nomi ponu esse memurizati : un biscottu  un biscuttone una volpe  un vulpone una frissoghja  un frissughjone

Eseciziu individuale scrittu : da vede a fiscia di u scularu

Si pò prevede per un’antra seanza di ripiglià stu travagliu (eserciziu strutturale à bocca N°2) cù i listessi nomi ma à u plurale. Esempii :
U ghjattu / I ghjatti / Chì ghjattoni !
A casa / E case / Chì casone !

Word - 49 ko
Grammatica
PDF - 97.1 ko
Grammatica