Ogettivu :
Ricunnosce u passatu landanu à a terza persona di u singulare.
Sbucinera :
U maestru face leghje u riassuntu di Cappuccinella Rossa custruitu cù i zitelli chì hè scrittu à u tavulone.
Tempi fà, una mamma mandò a so zitelluccia, chjamata Cappuccinella Rossa, à purtà una micchetta è un vasettu di butiru à a so mammone malata chì stava al dilà di a furesta.
Strada facendu, scuntrò un lupu chì a si vulia manghjà. L’animale si misse à corre per ghjunghje u primu ind’è a mamonne. Tempu ghjuntu si la manghjò po si vestì cù i so panni è si sciaccò in lettu. Quand’ella affaccò a zitella, fù anch’ella manghjata da u lupu.
Per furtuna, un cacciadore, sentendu i lagni , entrì in casa, tumbò u lupu è liberò a mamonne è a so figliulina.
Li si dumanda di sottulineà i verbii cunghjucati è per ogni verbiu di dà u so infinitivu è a persona. Si prova à fà dì qualessi sò i tempi impiecati quì. Si pò omu pensà ch’ellu hè digià statu fattu stu travagliu in francese è si face dunque u paragone trà corsu è francese per rimarcà chì :
A u coppiu di tempi di u racontu in francese (Imparfait/ Passé Simple) currisponde in corsu u coppiu Imperfettu/ Passatu Landanu. I verbii chì dicenu ciò chì accade sò à u passatu landanu è quelli chì discrivenu u quatru di l’azzione sò à l’imperfettu.
A maestra scrive à u tavulone :
Mandò : verbiu Mandà à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Stava : verbiu Stà à a 3a persona di u singulare di l’imperfettu |
Scuntrò : verbiu Scuntrà à à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Vulia : verbiu Vulè à a 3a persona di u singulare di l’imperfettu |
Si misse : verbiu Mettesi à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Manghjò : verbiu Manghjà à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Si vestì : verbiu Vestesi à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Si sciaccò : verbiu Sciaccassi à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Affaccò : verbiu Affaccò à à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Fù : verbiu Esse à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Entrì : verbiu Entre à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Tumbò : verbiu Tumbà à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Liberò : verbiu Liberà à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu |
Si facenu rimarcà à i zitelli e regule di furmazione generale : I verbii à l’infinitivu in « à » sò in « ò » à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu è quelli in « e » à l’infinitivu sò in « ì » à a 3a persona di u singulare di u passatu landanu. Ci sò certi verbii chì ùn sò micca regulari. L’ausiliariu « esse » dà una forma chì si pò ritene : « Fù ». L’ausiliariu « Avè », chì ùn ci hè in stu testu, dà « Ebbe ».
Eserciziu individuale : da vede a fiscia di u scularu.
Rimarca : Si pò ripiglià sta dimarchja cù altre frase di u racontu per ricunnosce u passatu landanu à a terza persona di u plurale.
2006-2023 © A CARTINA - Diritti riservati
Stu situ funziona cù
SPIP 2.0.10 [14698]
è u scheletru
EVA-Web 4.1
Ultima revisione : mardi 9 février 2010